Țara Năsăudului – o istorie uitată


Istoria tarii noastre este mai mult decat complexa si fascinanta insa la nivel generic, de manual, vor fi intotdeauna cuantificate doar evenimentele semnificative, cu impact major sau relevante in anumit context.
Pe masura ce te afunzi in cunoasterea evolutiei unei zone de referinta, a unei persoane, fenomen, eveniment, moment de cotitura, observi cum ies la iveala amanunte fascinante, lucruri omise sau mai corect spus greu de etalat la nivel comercial, indeosebi in aceasta era a globalizarii in care se pune accentul pe viteza, rapiditate, inclusiv la nivelul asimilarii informatiei.
In aceeasi ipostaza m-am gasit in momentul in care dorinta de a pune pe tapet cateva randuri despre impresionanta zona a Nasaudului (vizitata nu demult) mi-a deschis apetitul pentru aprofundarea problemei, intrand astfel in contact cu niste detalii deosebit de interesante.
Acest articol se vrea doar o introducere empirica, o familairizare cu respectiva „bucatica” a Transilvaniei, urmand a fi relationat cu alte doua scrieri in care voi pleda pentru cunoasterea acestor taramuri ce ofera obiective turistice si experiente nebanuite.

Tara Nasaudului/ Districtus Rodnensis/ Vallis Valachalis

Situata in nord-estul Ardealului, intre culmile inalte ale Rodnei si Calimanilor, Tara Nasaudului inglobeaza doua rute de circulatie foarte vechi, singurele practicabile si de o importanta mai mult decat strategica in aceasta parte de miazanoapte a Carpatilor.

800px-Bistrita-Nasaud_in_Romania.svg.jpg
(sursa)

Vorbim de Drumul Dornelor si al Sucevei (care strabate Pasul Tihuta, trecatoare de renume intre culmile Calimanilor si cele mai joase ale Bargaielor), respectiv de cel al Rodnei (insirat de-a lungul Vaii Somesului Mare).
Acesta este tinutul al carui relief porneste de la inaltele piscuri ale colosilor carpatici amintiti anterior, trece prin varfurile vulcanice si munceii aruncati de-a valma, ai Muntilor Bargau, pentru a se domoli in colinele, sesurile si vaile Podisului Transilvan.

102___harta_judet.jpg
Harta Nasaudului dinaintea celui de-Al Doilea Razboi Mondial (sursa:aici)
Bistrita-Nasaud1.jpg
Harta turistica (actuala) a judetului (sursa imaginii: aici)

Sunt meleaguri ce-si canta cu fala mostenirea istorica de secole, precum si trainicele traditii populare ce merg pana la fascinatia sezatorilor, a jocurilor fecioresti si sublimul clopului cu pana de paun, inedit ca si originalitate si elaborare.

image0322.jpg
Celebrul clop nasaudean cu pene de paun

Tot de-aici au rasarit adevarati titani ai literaturii romane (George Cosbuc si Liviu Rebreanu), alaturi de alte zeci de somitati din diferite domenii de activitate care au pastrat si au perpetuat cu demnitate mandria de a fi nasaudean.
Nu in ultimul rand, natura acestor locuri este una mai mult decat variata si primitoare, lasand loc sedimentarii populatiei atat in luncile fertile ale raurilor cu ape bogate si limpezi, cat si pe prispele joase sau mijlocii ale muntilor.
Influenta colonistilor germani se reflecta indeosebi prin prima asezare mai mare intemeiata de acestia in arealul Nasaudului. Vorbim de Bistrita, atestata documentar la anul 1206, actuala capitala a judetului, care inca isi etaleaza cu demnitate mostenirea saseasca oglindita indeosebi in arhitectura, dar si in comportamentul oamenilor.

800px-Bistrita2008.jpg
Orasul Bistrita (foto: Andrei Stroe )

Nasaudenii sunt niste oameni puternici si mandri, avand de-a lungul timpului un cuvant important de spus, ca si pavaza la limita dintre interesele regilor maghiari si cele ale domnitorilor moldoveni, acestia din urma detinand in perioada medievala intinse posesiuni in zona.
La initiativa suveranului Maria Theresia, „Districtus Rodnensis” (denumit asa pe vremea romanilor, dupa satul Rodna, faimos odata pentru minele sale de argint) sau „Vallis Valachalis” (cum a fost intitulat acest tinut in vremea regelui Matei Corvinul) a devenit o regiune militarizata incepand cu anul 1762, formandu-se aici Regimentul II de Granita Romanesc, ce ingloba un numar de 44 de localitati.
Aceasta militarizare ce facea parte din politica strategica a habsburgilor la frontierele imperiului (aplicata cu succes si in zona Banatului, pe ramura de sud a Transilvaniei dar si in alte regiuni ale craimii) a avut un efect benefic in ce priveste modernizarea vietii sociale, dar si a mentalitatilor locuitorilor. Plusand, se poate spune ca perceptia populara de libertate, neingradire, data de privilegiile cu care Matei Corvinul a inzestrat acest teritoriu de la rascrucea Drumului Rodnei si celui al Dornelor si Sucevei, s-a imbinat cu o anumita disciplina reiesita din amprenta pe care Catanele Negre (granicerii caliti in spiritul cazon austriac) a avut-o asupra arealului cu pricina. Practic, mentalul obedient, specific altor categorii de tarani (din regiuni in care iobagia a fost cuvantul de ordine) nu le sta in fire nasaudenilor, acestia fiind struniti cu greu de cei care au cautat sa-i stapaneasca.
Pentru a tempera si a-si apropia aceasta populatie romaneasca demna, predispusa la revolte contra habsburgilor priviti cu suspiciune, administratia de la Viena a dus o politica prudenta, iar desele vizite imperiale precum si activitatea ofiterilor de prestigiu si a birocratilor angajati in dezvoltarea regiunii au convers spre castigarea increderii localnicilor.
Propaganda austriaca ce invedera o asa-zisa descendenta comuna intre Familia de Habsburg si populatia romaneasca – pe filiera latina – precum si gruparea Regimentului de Graniceri sub sintagma „Virtus Romana Rediviva” (pentru a face apel la latura sensibila a unei populatii ce se falea cu originile sale) faceau parte din acelasi proces delicat de fidelizare a nasaudenilor.

r2gv17nn.jpg
Virtutea Romana Renascuta

„Salve Parvae Nepos Romuli” („Va salut mici nepoti ai lui Romulus”) este formula in latina adresata de catre Imparatul Iosif al II-lea localnicilor din Vallis Valachalis. Pentru cine nu a sesizat pe moment, cele 4 cuvinte din exprimarea in limba lui Traian se regasesc in denumirea unui acelasi numar de localitati actuale din Bistrita-Nasaud, la origine sate graniceresti nou create in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.
Ce mandrie mai mare poate fi pentru acesti oameni decat sa stii ca pecetea locului de provenienta este data personal de fostul mare carmuitor de la Viena! Iosif al II-lea a fost supranumit si „Bunul Imparat”, fiind fata regala ce s-a aplecat poate cel mai mult spre problemele taranilor, ale oamenilor simpli, prin desele sale vizite in zona de granita a Nasaudului si reformele intreprinse (in continuarea masurilor mamei sale, imparateasa Maria Theresia) castigand prestigiul taranilor si intrand in mitologia populara ca un ocrotitor si binefacator al celor amarati, napastuiti de soarta.
Granita din aceasta parte a Imperiului s-a dovedit intr-un final a fi pe maini bune, moneda de schimb nasaudeana fata de atentia oferita de habsburgi fiind tradusa in actele de bravura ale granicerilor. Astfel, Batalionul al II-lea al Regimentului Nasaudean a participat, printre altele, la luptele dintre austrieci si francezi desfasurate in noiembrie 1796 in nordul Italiei. In Batalia de la Arcole (langa Verona) acesti bravi luptatori au trezit admiratia insusi marelui Napoleon Bonaparte, atunci cand armata acestuia a fost tinuta in loc vreme de 3 zile la capatul podului de pe raul Apone.
Dedesubt, intr-o fotografie din secolul al XIX-lea apare una din fostele "Catane Negre" ale faimosul Regiment II Graniceresc, purtand in maini ramasitele stindardului de lupta ce le-a ghidat vitejia nasaudenilor in batalia contra trupelor napoleoniene.

catanele_negre.jpg
Fost granicer roman din Nasaud

In intreaga campanie din Italia, dar si din Prusia (perioada 1793-1801), pierderile sufenite de catre Catanele Negre s-au ridicat la 1534 de oameni. Au urmat alte campanii duse cu brio contra armatelor franceze, dar si contra turcilor sau taranilor polonezi rasculati, in 1846, in Galitia.

regiment+graniceresc.jpg
Zona strategica acoperita de Regimentul II

In timpul amplelor miscari sociale din anii de gratie 1848-1849, un batalion al regimentului romanesc a fost ademenit de mandatarii guvernului maghiar, in incercarea de a-l face sa se alature revolutiei acestora. Strategia nu a functionat, iar granicerii nasaudeni s-au implicat activ in luptele din Transilvania duse impotriva armatei revolutionare ungare, reafirmandu-si astfel atasamentul fata de Imparatul Austriei.
In aceasta ordine de idei, decizia imperiala de a desfiinta in anul 1851 regimentele de graniceri din armata austriaca (inclusiv Regimentul II Nasaud) a constituit o mare deziluzie in randul localnicilor, care au acceptat cu greu noua stare de fapt.
Se pare insa ca forta armata romaneasca (Regimentul II Nasaud si Regimentul I Orlat, cantonat in sudul Ardealului) de sub tutela imperiala devenise prea versata, prea calita in lupte, iar conjunctura desteptarii nationalismului european prin semnalul dat de "primavara popoarelor" de la 1848 a alimentat temerile austriecilor cum ca exista o oarecare probabilitate ca darjii luptatori sa nu mai poata fi tinuti in frau la un moment dat , luandu-se astfel cea mai radicala masura cu privire la zonele militarizate de la limita craimii.
Insa suprapunerea acestei decizii conjuncturii in care regimentele de graniceri secui tradasera cu ceva timp in urma interesele Vienei (alaturandu-se revolutionarilor maghiari) a fost privita ca o afronda adusa loialitatii nasaudenilor, loialitate cladita cu greu, dar a carei temeinicie nu se punea in discutie.
Totusi, propaganda imperiala prin intermediul Bisericii si al scolilor (menita sa inlature senzatia de abandon resimtita de oameni), precum si activitatea ulterioara a multor soldati si ofiteri romani in armata austriaca au atenuat, pe parcurs, dezamagirea populatiei.

granicer_nasaudean.jpg
Granicerii nasaudeni aparandu-si drapelul
(reconstituire a organizatiei "Traditia Militara")
granicer_nasaud.jpg
Regimentul II Graniceresc Valah de la Nasaud
(reconstituire a organizatiei "Traditia Militara")

Statistic vorbind, in cei 88 de ani de existenta (16 aprilie 1762 – 22 ianuarie 1851), Catanele Negre au participat la 20 de campanii militare, insumand 133 de batalii, in care si-au pierdut viata peste 3000 de soldati. Drept recunostinta pentru aceste inalte fapte de bravura, Imparatul Franz Josef I a decis decorarea drapelului regimentului cu Medalia de Aur, la momentul respectiv fiind singurul stindard din toata Armata Imperiala onorat cu aceasta inalta distinctie!
In timp, constiinta romanilor transilvaneni, precum si conturarea unei elite intelectuale capabile sa apere interesele acestora, au dus la o orientare naturala spre cauza unui stat national unitar, insa nostalgia vremurilor in care fiii Nasaudului faceau parte din grandioasa armata imperiala va face ca perceptia pozitiva fata de Curtea de la Viena sa dainuiasca multe decenii.
Sunt fapte concrete care dovedesc schimbarile masive de psihologie ale unei populatii traditional reticente fata de ocarmuirea straina, dar care a stiut sa aprecieze preocuparile migaloase ale administratiei austriece fata de trecutul, prezentul si viitorul unui terittoriu si al unei populatii strategic asezate la limita Imperiului, in calea pericolelor de la Rasarit.
Iar daca socotim, peste veacuri amprenta lasata de habsburgi asupra stilului de viata, a organizarii societatii rurale, gospodariei si familiei, nu putem vorbi decat de niste castiguri mai mult decat concrete, care au consolidat mentalitatile de ansamblu nasaudene.
Totodata, nu trebuie omis nici faptul conform caruia avantajele oferite de Imparat au dus la consolidarea unei inedite oaze de romanism in zona Nasaudului.
Astfel, pe langa alte libertati, privilegiul de a studia, de a invata in limba romana a fost un catalizator al culturii si creatiei in limba materna. Iar acest lucru se reflecta in numarul mare de eruditi pe care i-a dat zona cu pricina in secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, pe langa Rebreanu sau Cosbuc putandu-se aminti somitati precum Ion Pop-Reteganul (folclorist), Andrei Muresanu (celebrul poet), Iuliu Moisil (carturar si istoric), Leonida Pop (consilier militar al Imparatului Franz Iosif), Constantin Pavel (intemeietorul Operei din Cluj), Florian Porcius (reputat botanist, membru al Academiei Romane), Nicolae Draganu (lingvist), Iuliu Hossu (episcop greco-catolic), Nicolae Balan si Gavriil Banulescu (mitropoliti) s.a.
Prin capitalizarea diferitelor tipuri de venituri obtinute de comunele nasaudene, dar si din contributia persoanelor fizice, in vremea militarizarii austriece s-au creat o serie de fonduri graniceresti cu rol de acoperire a cheltuielilor administrative interne, sustinerea scolilor si confectionarea de echipament militar pentru vajnicii slujitori de la granita Imperiului. Dupa dizolvarea regimentului, reprezentantii comunelor au decis ca aceste fonduri sa nu fie impartite intre localitati, ci sa fie menite incurajarii culturii zonale, instruirii localnicilor, realizarii de scoli si remunerarii prin burse a tinerilor ce se trageau din mandrii graniceri. Putem corobora aceasta decizie cu privilegiile oferite de Imparat, avand astfel o imagine fidela a complexului de factori ce a dus la inflorirea creatiei romanesti nasaudene.
Fara doar si poate, Nasaudul ramane unul din „leaganele” emanciparii romanilor ardeleni, iar bogata sa istorie si mostenirea culturala lasata neamului ar trebui sa repuna acest tinut intr-un con de lumina mult mai favorabil.
In alta ordine de idei, sperand ca interesul a fost starnit, va invit ca dincolo de frumusetile Bucovinei si ale Maramuresului sa explorati si vecinatatile nasaudene, descoperind centre urbane cu o arhitectura de exceptie, colectii muzeistice si case memoriale cu un bogat bagaj informativ si emotional, ruine si urme ale unor conflicte ce pornesc din Evul Mediu timpuriu pana la cele doua razboaie mondiale, sate de munte de un farmec aparte, „vinuri imparatesti” precum cel de la Lechinta, borcutul (sau borvizul) intalnit in multe zone de la contactul vulcanismului carpatic, statiuni turistice de renume (Sangeorz Bai, Valea Vinului, Colibita, Piatra Fantanele), cai rutiere ce serpuiesc printr-un peisaj ametitor de frumos, o cale ferata de referinta la nivelul peisajului strabatut si al lucrarilor de arta feroviara realizate pe parcurs (linia Ilva Mica-Vatra Dornei), precum si o suita de inaltimi ale Rodnei, Bargaului, Calimanilor sau Tiblesului ce pot satisface toate gusturile in materie de natura si frumos.

Se poate afirma cu tarie ca garantia atractivitatii este mai mult decat certificata!

Mai multe imagini:

1) Instantanee din Muntii Rodnei

Rodna_Bargau+2183.jpg

Rodna_Bargau+2022.jpg

Rodna_Ineut+2101.jpg

Instantanee din zona Bargaului

Rodna_Bargau+3198.jpg

Rodna_Bargau+2649.jpg

Rodna_Bargau+2686.jpg

Rodna_Bargau+3189.jpg

Rodna_Bargau+3192.jpg

Nasaudul antropic

Rodna_Bargau+2730.jpg

SangeorzBai.jpg

Rodna_Bargau+2744.jpg

Rodna_Bargau+2605.jpg

Rodna_Bargau+2675.jpg

Rodna_Bargau+2642.jpg

Salva_Nasaud+2579.jpg

REFERINTE:

Buta I., Buta Ana Aurelia, „Muntii Rodnei – Ghid Turistic” (Colectia MN, nr. 20), Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1979;
Naum T. Moldovan G., „Bargau – Ghid Turistic” (Colectia MN, nr. 42), Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1987;
http://www.academia.edu/3686561/The_Image_of_the_German_in_the_Traditional_Society_of_Nasaud_County_
http://www.casajarda.com/147082/93201.html
http://www.cjcbn.ro/
http://www.cluj.travel/tara-nasaudului-in-vreme-de-razboi/
http://complexulmuzealbn.ro/
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Calea_ferat%C4%83_Ilva_Mic%C4%83-Vatra_Dornei
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Regimentul_2_gr%C4%83niceri_de_la_N%C4%83s%C4%83ud
http://istorie-furata.blogspot.ro/2013/09/pagini-din-istoria-nasaudului-orasul.html
http://museum.ici.ro/transilvania/bistrita-nasaud/romanian/
http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/ziar/portal.nsf/AllByUNID/AEFC205750142DE6C225787300304960?OpenDocument
http://www.revistatransilvania.ro/arhiva/2006/pdf/numarul3/p43-53.pdf
http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/nasaud/
http://www.scribd.com/doc/51589144/Salve-parva-Romuli-nepos-%E2%80%99%E2%80%99
http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/OBIECTIVE-CULTURAL-ISTORICE-SI93918.php
http://www.transilpedia.ro/zone-etnografice/tara-nasaudului
http://www.travelworld.ro/orase/romania/nasaud.html
http://www.traditia-militara.ro/index.php?article=14&language=ro
http://www.worldwar2.ro/forum/index.php?showtopic=3982&st=270
http://6dorobanti.ro/forum/YaBB.pl?num=1245992851

Via: http://nicolaecristianbadescu.blogspot.ro/2013/10/tara-nasaudului.html

Previous NOUA SPAIMĂ A LUI CRIN ANTONESCU: LEGIONARISMUL
Next Politia Americana seamana din ce in ce mai mult cu o armata de ocupatie - The Guardian. Armata va transfera armament si vehicule specifice Armatei Politie locale. "Asta ne mai trebuia" titreaza The Guardian

No Comment

Care este opinia ta ? Ai curajul sa spui ceea ce gandesti !