Onoarea pierdută a regelui Mihai (2)


Responsabilitatea pentru morţii, prizonierii, deportaţii, torturaţii, umiliţii noştri de după lovitura de stat din 23 august 1944, îi aparţine în totalitate regelui Mihai I. În laşitatea sa, nu şi-a asumat-o niciodată ! Pentru că Mihai I îşi asumă doar proprietăţile, nu şi faptele… Mihai I doarme liniştit în castelul din Săvârşin, cumpărat în 1943 de la jigodia parvenită Ioan I. Mocsony-Stârcea, cu preţul numirii lui ca “mareșal al Curții Regale” (dar, despre acest subiect vom reveni). Mihai I nu are coşmaruri, remuşcările nu-l chinuie, se odihneşte bine în patul regal, îşi bea ceaiul pe terasă privind mândru la unica lui realizare: recuperarea proprietăţilor confiscate de comunişti. Cam puţin pentru un monarh ajuns la 92 de ani, nu majestate ?

Pe Mihai I nu-l bântuie nici măcar una dintre fantomele celor morţi din cauza acţiunilor sale. Credincios din cale-afară, decrepitul rege aprinde lumânări şi participă la slujbe pe post de marionetă a unei case regale burduşită cu gesturi dezonorante. Scotocind prin trecutul acoperit de ruşinea acelor zile pline de umilinţă pentru naţia română, am găsit un nume care ar trebui să-i dea mari frisoane regelui Mihai I. Este numele unei localităţi din Basarabia unde au fost ucişi peste 40 000 de români, ca urmare a “eroicei” sale acţiuni din 23 august ! Ne referim la “Masacrul din 1944 de la marginea oraşului Bălţi”.

Prea puţin cunoscute opiniei publice, crimele în masă de la Bălţi reprezintă un prim rezultat al evenimentelor din 23 august 1944 şi al iresponsabilelor decizii luate atunci de Mihai I. Militarilor români li s-a ordonat să nu riposteze bolşevicilor, dând astfel un nesperat prilej Armatei Roșii să înceapă distrugerea Armatei Române și ocuparea întregului teritoriu al țării. În orașul Bălți fuseseră concentrați cca 50.000 de militari, care ținuseră piept hoardelor roşii dezlănțuite. Dintre ei, 80% erau români. În intervalul 23 august – 12 septembrie 1944, lipsiți prin ordin regal de dreptul de a se apăra, au fost luaţi prizonieri toţi !

În nord-estul orașului, unde curge râul Răut și se formează mlaștini, KGB a găsit locul cel mai nimerit să amplaseze lagărul înconjurat cu garduri înalte de sârmă ghimpată. Chinurile acelor prizonieri erau de neînchipuit: foamea era flagelul numărul unu, însoțită de lipsa de igienă; bolile, frigul și umezeala produceau decese fără număr. Toți cei 50.000 de prizonieri au fost împușcați în ceafă de agenţii N.K.V.D.-ului și aruncați în șanțurile mocirloase pe care tot ei le săpaseră la ordin.

În perioada 1991 – 1992 au fost demarate cercetări pentru descoperirea proporţiilor masacrului. Rezultatele au fost cutremurătoare: nici hârlețele, nici lopețile nu au mai putut fi utilizate din cauza mulțimii scheletelor și osemintelor răspândite în acele mocirle. S-a format o piramidă de oase și cranii peste care s-a așternut o mare cantitate de pământ bătătorit și s-a ridicat în felul acesta o movilă înaltă cu trepte, iar în vârf a fost construită o troiță din lemn sculptat. În data de 7 mai 1992, s-a sfințit această troiță. La sfințire au participat mii de credincioși români. Atunci, cu ocazia cuvântului solemn, Ierodiaconul Nicodim Șchiopu a lansat chemarea ca pe acel loc să se construiască o „Biserică sau Mănăstirea oaselor”, pentru ca zi și noapte, monahi și preoți să pomenească sufletele celor 50.000 de martiri nevinovați.

Biserica a rămas în stadiul de proiect din cauza lipsei de fonduri, din cauza sărăciei în care se zbate Biserica Românească din Basarabia, sub persecuția moscovită. Oare de ce regele nu aminteşte nimic despre acest masacru ? De ce nu a mers niciodată să aprindă măcar o lumânare întru pomenirea celor morţi ? De ce casa regală nu se implică în construcţia mănăstirii ? Aceste crime monstruoase sunt tratate cu tăcere de rege datorită sentimentului de vinovăţie, sau nepăsării ? Sunt întrebări la care monarhul nu va răspunde niciodată, probabil. El, după o viaţă închinată poporului român, se odihneşte. Linişte, majestatea sa doarme…

Va urma

Via http://istoria.blog.com/2013/08/29/onoarea-pierduta-a-regelui-mihai-2/

Previous Onoarea pierdută a regelui Mihai (1)
Next Dementelarea unor mituri. Azi: Evrei conduc The US Federal Reserve. Nimic mai adevarat.

1 Comment

  1. sorin
    24/12/2013
    Reply

    Si cand te gandesti ca sunt atatia indivizi cu mentalitate de slugi care-i ling mana fostului rege te apuca greata…

Care este opinia ta ? Ai curajul sa spui ceea ce gandesti !