La multi ani, Romania mea!


de Roxana S.

La multi ani, draga mea tara  macinata de griji si nevoi obscure, stiute ori nestiute, de necaz greu si obida, de nedreptate si de jale!

La multi ani draga mea tara frumoasa, cu munti falnici, cu creste puternice, acoperite de bratele tainice ale unei ierni ciudate…  Muntii mei dragi in pantecele carora sta aur  si carbune, wolfram si uraniu, bogatii mari si ravnite de toti hainii si veneticii carora noi le asternem cu umilinta unor invinsi, sub picioarele lor murdare covoare de respect si de admiratie nemarginita…  bogatiile noastre cele mai sfinte le oferim noi lor pe tava de argint…

La multi ani, frumoasa mea tara cu marea cea mare si neagra… poarta noastra spre lumea netarmurita a oceanelor si apelor indepartate, poarta noastra spre marele negot al lumii… Dar oare cat o pretuim noi? Marea mea frumoasa si neagra pe al carei tarm nemernicii si-au aruncat tot felul de gunoaie vara aceasta si verile trecute, cand au poposit in vacanta, fara sa stie ca acest lucru nu e un act nici macar de nesimtire. Este un act criminal, un semn ca avem de-a face cu animale inferioare Omului civilizat.  Draga mea mare pe al carei tarm domnesc morminte de alge, caci mai marii orasului sunt prea ocupati cu pregatirea unor balciuri pentru animalutele cu chip de om, ca sa poata sa  faca curatenia necesara. Draga mea mare… cat de frumoasa erai…

Draga mea tara cu oameni din neamuri vechi, dintre care, spun unii, s-a ridicat intreaga Europa… Draga mea tara cu sute de inventatori, poeti, scriitori, cercetatori, cu oameni de stiinta valorosi precum nestematele cele mai de pret… Cu zeci de copii care, daca ar fi instruiti si indrumati spre cai drepte si luminoase, ar straluci precum soarele in inaltul cerului deasupra lumii! SI TARA NOASTRA, O DATA CU EI! Asa cum s-a mai intamplat!

Tara noastra ce-ai dat pe Eminescu, pe Coanda, pe Vuia, pe Enescu si pe Porumbescu, pe Gogu Constantinescu, pe Eliade, pe Cioran…

Oh, dar cum se face ca, dintr-atatia oameni de aur, ai pus, tara mea draga, in capul tau, pe cei mai cruzi, pe cei mai lenesi, pe cei mai mizeri si pe cei mai haini, pe cei mai nedrepti si pe cei mai putrezi romani? Unde-ti sunt Burebista si Decebal, Mircea Voievod, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Horea, Closca si Crisan, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu, Cuza Voda, unde sunt toti cei ce s-au jertfit mereu pentru neamul acesta puternic si frumos, dar atat, atat de greu incercat in toate vremurile… De ce oare?

Toti acesti oameni sunt aici, printre noi. Noi suntem urmasii celor mari!

NOI TREBUIE SA RENASTEM VIATA SI SPERANTA PE ACESTE MELEAGURI! Atentie! Nu e un deziderat! E O DATORIE SACRA LASATA DE VECHII STRABUNI! SIMTITI-VA ALTFEL LA VOI IN TARA! SIMTITI-VA STAPANI! ASA SA NE AJUTE DUMNEZEU!

LA MULTI ANI, ROMANIA!

Previous Ipoteza: Pe traseul autostrăzii Sibiu-Orăştie s-a descoperit cel mai vechi scris cunoscut din lume. Un fragment ceramic de peste 6000 de ani
Next Teritoriul Carpato-Dunarean: loc de geneza al vechilor si marilor culturi ale lumii

No Comment

Care este opinia ta ? Ai curajul sa spui ceea ce gandesti !