Istoria neştiută a celei mai frumoase biblioteci din lume


Biblioteca Universităţii „Gh. Asachi” Iaşi este considerată cea mai frumoasă din lume, conform voturilor primite pe site-ul boredpanda.com. Istoria de peste 120 de ani, dar şi numeroasele renovări după avariile produse de bombardamentele din 1944 sau cutremurul din 1977 nu i-au şters nimic din grandoarea impregnată de secolul al XIX-lea. Perioada este caracterizată prin îmbinarea armonioasă dintre clasicismul ce aminteşte de Roma şi Grecia Antică şi stilurile postbaroc şi rococo, elementele ce ne transpun într-o altă lume.

Recent nominalizată într-un top mondial, Biblioteca Universităţii „Gh. Asachi” Iaşi a fost desemnată cea mai frumoasă bibliotecă, loc pe care şi-l păstrează, în continuare, chiar dacă încă nu a fost încheiată competiţia. Stilul deosebit şi impunător al construcţiei situate în cadrul corpului A al Universităţii „Al.I. Cuza” a câştigat admiraţia şi respectul studenţilor, dar şi al internauţilor care i-au oferit votul. „Atât eu, cât şi colegii mei ne-am votat Biblioteca încă de când am aflat că a intrat în această competiţie. Nu pot spune că restul nu sunt frumoase, dar cred că a noastră e cea mai frumoasă. Am mers foarte des să studiez acolo sau să citesc şi alte cărţi, care nu ţin în mod neapărat de domeniul tehnic. În plus, ştiam de existenţa ei înainte să vin la facultate, pentru că şi tatăl meu a petrecut multe ore în Biblioteca Universităţii şi mi-a povestit de ea”, a povestit Alexandru, student la Facultatea de Mecanică a Universităţii Tehnice.

Scopul competiţiei, iniţiate de site-ul boredpanda.com, a fost de a readuce în atenţie bibliotecile care, în trecut, erau adevărate centre ale progresului intelectual şi care acum pierd teren în faţă cărţilor de tip electronic sau audio. „Acest clasament este o onoare pentru noi, dar şi pentru generaţiile trecute ori cele viitoare. Biblioteca şi, bineînţeles, întregul Palat Universitar din Copou, care sunt de o frumuseţe deosebită, au fost proiectate pe baza valorilor culturale europene”, aminteşte Neculai-Eugen Seghedin, prorector responsabil cu activitatea didactică în cadrul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” (UTI) Iaşi.

biblioteca%20tuiasi1.jpg

O istorie de peste un secol
Numeroase persoane au trecut pragul bibliotecii din Copou – unii pentru a-i citi cărţile, alţii pentru a se bucura pentru câteva clipe de o arhitectură deosebită -, dar puţini sunt cei care îi cunosc istoria tumultuoasă.

Prima pagină din istoria Bibliotecii a fost scrisă în anul 1892, când necesitatea şi importanţa construirii Palatului Universităţii pe Copou a devenit o prioritate a statului. Inaugurată pe 28 ianuarie 1860, în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prima instituţie de învăţământ superior din ţară îşi avea sediul într-un spaţiu inadecvat complexităţii actului didactic – un imobil de pe strada Universităţii cumpărat de stat de la Ruxandra Roznovanu, cu suma de 18.000 lei, şi complet renovat de arhitectul Ştefan Emilian.

De altfel, la vremea aceea, numeroase instituţii din ţară funcţionau în spaţii inadecvate, sediile acestora fiind în vechi case boiereşti ori în palate domneşti sau construite de boieri. „În acest context, în anul 1892, s-a pus piatra fundamentală a Palatului Universităţii de pe Copou, pe baza schiţelor elaborate de Petru Poni, ministru al Instrucţiei Publice şi profesor la Universitatea din Iaşi, după anii de studiu din Germania, Austria şi Elveţia. Apoi, proiectul final a fost realizat de renumitul arhitect Louis Blanc, stabilit în România, care a proiectat şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti. Astfel, în perioada 20-23 octombrie 1897 a fost inaugurat noul palat, actualul corp A al Universităţii Cuza, dar şi al Universităţii Tehnice, fiind prezent la eveniment şi regele Carol I”, povesteşte prorectorul Neculai Seghedin.

biblioteca%20tuiasi%20-%20sursa%20Editura%20Litera%20Bucuresti%201972.jpg

Biblioteca în timpul războiului
Acesta este doar începutul istoriei învăţământului superior ieşean şi, implicit, a Bibliotecii Universităţii „Gh. Asachi” Iaşi. Dacă în timpul Primului Război Mondial, Palatul Universităţii nu a suferit avarii importante, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre perioada celui de-al Doilea Război Mondial. „Din păcate, nu avem prea multe fotografii vechi cu biblioteca. Dar, există câteva fotografii şi documente care atestă traseul dramatic pe care l-au parcurs Palatul Universităţii şi Biblioteca, bineînţeles, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai exact, în perioada iulie-august 1944”, explică prorectorul UTI.

Practic, după bombardamentele din acea tristă perioadă, Biblioteca fusese grav avariată, iar campania de reparaţii şi modernizări a durat până la finalul anilor 1950. Deşi aceasta a fost cea mai mare dramă prin care a trecut Biblioteca Universităţii Tehnice, ea nu este singura, noi lucrări de restaurare fiind necesare după cutremurele devastatoare din anii 1977 şi 1990.

O arhitectură de o frumuseţe extraordinară
În ciuda numeroaselor reparaţii şi restructurări, Biblioteca Universităţii Tehnice îşi păstrează elementele arhitecturii iniţiale şi nu a pierdut nimic din farmecul secolului al XIX-lea, conturat prin îmbinarea perfectă a stilurilor vremii. Acestea sunt vizibile încă de la primii paşi făcuţi printre miile de cărţi din domenii diverse, iar intervalul de timp petrecut în sala de lectură pare a-şi purta vizitatorii într-o epocă demult apusă, chiar dacă nu lipsesc cele câteva calculatoare. De altfel, în perioada în care a fost construită biblioteca, tânărul stat suveran, independent, nu avea specialişti în domeniu. „Toată lumea şi-a îndreptat privirea spre Occident, spre Franţa – sora noastră mai mare întru cultură şi latinitate -, iar tineretul a fost încurajat să studieze acolo. De aici au venit primii specialişti, arhitecţi, constructori, ingineri, care au proiectat şi construit asemenea edificii cum este actuala Bibliotecă a Universităţii Tehnice. Şcoala franceză era una de sorginte academică, stilul fiind academic-eclectic. Adică, vorbim despre acea îmbinare între clasicism, postbaroc şi rococo”, explică stilul arhitectural al construcţiei Emil Dragoş Ciolacu, arhitect de aproximativ 40 de ani şi cadru didactic în cadrul UTI Iaşi.

În plus, acesta apreciază că sala în sine este extraordinară prin stil, fiind un monument de arhitectură în cadrul întregului monument istoric reprezentat de Palatul Universităţii. Astfel, datorită numeroaselor elemente de arhitectură, care îndeplinesc cerinţele de stil, Biblioteca Universităţii Tehnice, ca entitate, a fost trecută, încă din anul 1955, pe lista monumentelor istorice ale statului.

Andreea IGNEA

Programul Bibliotecii Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” Iaşi
– luni-vineri: 7:30 – 15:30
– sâmbătă-duminică: închis

* program cu publicul
– luni-vineri 8:00 – 15:00
– sâmbătă-duminică: închis

* * *
Biblioteca Universităţii Tehnice, a surclasat în competiţia lansată de site-ul boredpanda.com instituţii de renume din Ungaria, Cehia, Irlanda, Brazilia, Austria, SUA, Olanda, Franţa, Portugalia, Germania, Norvegia şi Marea Britanie

* * *
„Biblioteca necesită urgent reparaţi de consolidare, de restaurare, dar ar putea fi un obiectiv turistic extraordinar! Dacă am avea puterea financiară să redăm această sală circuitului public şi de interes turistic, ar fi minunat, pentru că majoritate bibliotecilor din State Unite, din Franţa, sunt publice. Chiar dacă nu te opreşti să răsfoieşti o carte, ele pot fi vizitate de toată lumea” – Emil Dragoş Ciolacu, arhitect

m.ziarulevenimentul.ro

Previous Principesa Ileana de Romania
Next Povestea celor trei surori din România care corespondau cu Emile Zola, Mark Twain şi Jules Verne. Presa france ză vorbeşte despre o „comoară literară”

No Comment

Care este opinia ta ? Ai curajul sa spui ceea ce gandesti !