Inventarea limbajului Braille


Limbajul Braille a fost inventat de un om pe nume Louis Braille, care a trăit în secolul al XIX-lea şi care era complet orb. Povestea lui Braille a început atunci când acesta avea trei ani. Se juca în magazinul tatălui său din Coupvray, Franţa şi a ajuns cumva să se rănească la ochi.

Deşi i s-a oferit cea mai bună îngrijire medicală disponibilă în acele vremuri, asta nu a fost suficient – curând, a apărut o infecţie care s-a extins şi la celălalt ochi, lăsându-l orb. Deşi o tragedie pentru el, dacă acest accident nu s-ar fi petrecut, astăzi nu am avea limbajul Braille.

Exista şi la acea vreme un sistem de citire pentru orbi, care consta în trecerea degetelor peste nişte litere ieşite în relief. Totuşi, acesta sistem făcea ca cititul să fie dureros de încet şi era greu să diferenţiezi prin atingere literele relativ complexe ale alfabetului. Drept rezultat, pentru foarte mulţi oameni era nevoie de strădanii repetate ca să înveţe sistemul literelor ieşite în relief.

În 1821, profesorul lui Braille, doctorul Alexandre François-René Pignier, a invitat un om pe nume Charles Barbier să vorbească în faţa unei clase de tineri studenţi orbi la Institutul Naţional al Tinerilor Orbi din Paris. Barbier inventase un sistem de „scriere nocturnă” pentru armată, folosind puncte ieşite în relief, după ce Napoleon îi ceruse un sistem de comunicare pe care soldaţii să-l poată folosi chiar şi pe întuneric, fără să scoată niciun sunet.

Sistemul lui Barbier era prea complex pentru armată şi a fost respins. Cu toate acestea, s-a crezut că ar putea fi folositor pentru orbi, ceea ce l-a determinat pe doctorul Pignier să-l invite pe Barbier să facă o demonstraţie.

În stadiul de atunci, invenţia lui Barbier nu era chiar gata să funcţioneze ca un sistem tactil de citire şi scriere, fiind prea complex (folosea o matrice cu 6×6 puncte pentru a reprezenta literele şi anumite foneme). Mai mult, această matrice mare cu puncte te împiedica să simţi toate punctele dintr-o matrice fără a-ţi mişca degetul, cu excepţia cazului în care aveai nişte burice ale degetelor foarte mari. Totuşi, Braille a fost inspirat şi, ca tânar adolescent, a început să experimenteze. A luat o bucată de hârtie, o plăcuţă şi un ac imprimator, făcând găuri şi încercând să găsească ceva care să funcţioneze.

În 1825, Braille avea de-abia 16 ani, dar a crezut că a dat peste ceva funcţional şi superior sistemului deja existent, cu litere ieşite în relief. Codul său original consta în şase puncte dispuse pe două şiruri paralele, fiecare set de şiruri reprezentând o literă. Această configuraţie era mai simplă decât sistemul lui Barbier, dar suficient de versatilă încât să permită până la 64 de variaţii, îndeajuns pentru toate literele alfabetului şi semnele de punctuaţie. A fost de asemenea adaptat rapid şi la alte limbi decât franceza. Cel mai important era faptul că, în loc să fii nevoit să desluşeşti o întreagă literă, era mult mai simplu să simţi configuraţia punctelor, făcând ca cititul să devină considerabil mai rapid şi mai uşor pentru orbi.

Doctorul Pignier a fost mulţumit de munca lui Braille şi şi-a încurajat studenţii să folosească noul său sistem. Din nefericire, atunci când doctorul Pignier le-a adus „Istoria Franţei” în limbaj Braille studenţilor, acesta a fost demis din funcţia de director, din cauza insistenţei sale de a introduce sistemul lui Braille şi nu pe cel al literelor ieşite în relief al epocii respective.

Cu toate acestea, Braille a devenit el însuşi profesor la Institut şi i-a învăţat codul pe studenţii săi, care au transmis cunoştinţele mai departe, răspândindu-le.

În 1834, când Braille avea în jur de 25 de ani, el a fost invitat să demonstreze utilitatea limbajului Braille la Expoziţia Industriei, care se ţinea la Paris în acel an, sporindu-i şi mai mult popularitatea. La acel moment, Braille publicase şi o carte legată de modul de folosire al codului. Era în mare parte scrisă cu litere ieşite în relief, dar cu mici fragmente în limbaj Braille, pentru a-i demonstra utilitatea.

În ciuda acestui fapt, Institutul Naţional al Tinerilor Orbi din Paris încă refuza să adopte oficial sistemul său. Abia în 1854, la doi ani după moartea lui Braille şi la opt ani după ce o şcoală din Amsterdam începuse deja să-l folosească drept principal sistem de citire şi scriere, fosta şcoală a lui Braille a adoptat în cele din urmă limbajul acestuia, datorită studenţilor tot mai numeroşi care cereau schimbarea. Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, limbajul Braille fusese adoptat în aproape toate părţile lumii, cu excepţia Statelor Unite, care s-au opus până în 1916.

Date suplimentare:
• În zilele noastre, cărţile pentru orbi în limba engleză sunt scrise, de obicei, în limbaj Braille de gradul II. Este un sistem care combină literele şi înlocuieşte cuvintele cu literele. De exemplu, litera „y” este folosită pentru a reprezenta cuvântul „you” (tu), iar litera „b” reprezintă cuvântul „but” (dar). În anumite privinţe, limbajul Braille de gradul II seamănă mult cu limbajul de pe chat şi foloseşte „scurtături” pentru a facilita cititul şi scrisul. Pe lângă faptul că durează mai puţin să fie citit, ocupă de asemenea mai puţin spaţiu, economisind hârtia folosită pentru cărţile în limbaj Braille.
• Astăzi, copiilor orbi vorbitori de engleză li se predă în mare parte limbajul Braille de grad 2, deşi limbajul Braille de grad 1 (cu fiecare literă scrisă) mai este încă predat uneori în şcoala primară. Există şi un limbaj Braille de grad 3, pentru orice tip de stenografiere non-standard.
• Braille a dezvoltat şi un sistem cunoscut drept „decapoint” (zece puncte). Configuraţiile acestuia se asemănă mai mult cu literele, făcându-l mai uşor de citit pentru oamenii care văd. El a ajutat până şi la crearea unei maşini care să faciliteze scrierea sistemului, astfel ca punctele să nu trebuiască să fie scrise de mână cu un ac imprimator. Acesta a fost numit „rafigraf” şi a fost realizat cu ajutorul lui Pierre-François-Victor Foucault la sfârşitul anilor 1830 şi începutul anilor 1840.

Traducere de Ana Dumitrache după history-braille, cu acordul editorului.

View Original

Previous Mormantul lui Alexandru Macedon
Next Watch Kong: Skull Island (2017) Full Movie Online Streaming Online and Download

No Comment

Care este opinia ta ? Ai curajul sa spui ceea ce gandesti !