Fotografii de arhiva: Carol Szathmari,


Carol Szathmari, primul mare fotograf din Tara Romaneasca s-a nascut la Cluj, la 11 ianuarie 1812. Desi avea cetatenie austriaca, Szathmari a preferat sa lucreze in Romania si a surprins schimbarile prin care a trecut tara sub conducerea a trei domnitori diferiti. El a urmat cursurile Colegiului Reformat din Cluj si l-a avut profesor de desen pe Samuel Nagy. Cu toate ca lucra la Vistierie si la Gubernia Ardeleneasca din Sibiu, unde facea naveta de doua ori pe saptamina, acest lucru nu l-a impiedicat sa devina ucenicul lui Franz Neuhauser, un pictor vienez stabilit in Sibiu si considerat in acea perioada cel mai bun pictor transilvanean. In atelierul lui a studiat portretistica, iar modelele sale au fost burghezii instariti si mosierii din imprejurimi.

Dupa o perioada de aproape 10 ani in care a calatorit prin Europa, Szathmari s-a stabilit definitiv in Bucuresti in 1843 si si-a deschis primul atelier foto pe ulita Vergului. El a creat aici unul dintre cele mai moderne ateliere din Europa. Din pacate, la patru ani dupa ce a deschis studioul, acesta a ars in intregime in cel mai devastator incendiu care a avut loc in Bucuresti. Fotograful a luat-o de la capat si a deschis un alt studio, pe un teren de la Podul Mogosoaiei (actuala Calea Victoriei). Aici avea vitrine si draperii care il ajutau sa regleze lumina naturala ce patrundea in interior.

Cu toate ca atunci cind a inceput Razboiul de Independenta Szathmari avea 65 de ani, el a plecat pe front si a insotit cartierul general al domnitorului Carol I. El urmarea sa imortalizeze efectele bombardamentelor otomane, scenele de lupta si marsurile armatei, iar imaginile le trimitea mai multor publicatii romanesti si occidentale.

Inca din perioada Razboiului Crimeii, cind fotografiase in special militari, Carol Szathmari incepuse sa faca si portrete etnografice – un articol despre acest subiect gasiti in numarul al doilea al revistei Punctum. In Albumul Crimeii, primit cu entuziasm la Expozitia Universala de la Paris, din 1855, fotograful a inclus si citeva imagini specific romanesti, strecurate printre paginile cu portrete de soldati si ofiteri. Fotograful isi alegea modelele in zilele de tirg si aducea in studio negustori si tarani imbracati in portul de zi cu zi sau in cel de sarbatoare.
In citiva ani, Szathmari a reusit sa stringa chiar o bogata colectie de costume populare din diferite zone alte tarii. In 1862, el i-a facut cadou principesei Elena Cuza un album in care a strins o parte dintre aceste fotografii – Souvenir de la Roumanie. Dedié à Son Altesse Sérénissime Hélène, Principesse Régnante de la Roumanie, par Charles Pap de Szathmari, peintre et photographe de la Cour de son Altesse Sérénissime le Prince Régnant. Acesta este cel mai vechi album de fotografii al lui Szathmari pastrat in tara (se gaseste la Cabinetul de Stampe al Academiei Romane) si contine imagini cu valoare etnografica, dar si vederi panoramice din Bucuresti si peisaje.

Carol Szathmari a inceput sa faca in jurul anului 1860 o serie de vedute (peisaje cu natura din Romania sau imagini de tip vedere cu hanuri, biserici, poduri, gari sau diferite cartiere din Bucuresti). El a fost primul care a realizat imagini panoramice si a cautat unghiuri care sa ii permita o vedere de ansamblu.

Szathmari mergea adesea in Turnul Coltei, pe Dealul Mitropoliei, pe Dealul Spirii sau pe Dealul Filaret. Insa, dincolo de importanta documentara a imaginilor, Szathmari a reusit sa faca niste fotografii valoroase in sine prin care a reusit sa transmita atmosfera din Tara Romaneasca a secolului al XIX-lea.

Previous Dacii si adevarurile tulburatoare infierbanta pe istorici: Ideile care circulă pe internet nu sunt nicidecum "adevăruri tulburătoare
Next Comorile stramosilor nostrii daci

No Comment

Care este opinia ta ? Ai curajul sa spui ceea ce gandesti !