Despre Leny Caler. O frumoasă a anilor ’30


Actriţa Leny (sau Leni) Caler (n. 1904, d. 1992) a fost în perioada anilor ’30 o celebră actriță și cântăreață de muzică ușoară. A fost pentru generaţia interbelicã una dintre cele mai cunoscute figuri.

Va amintiti de misterioasa doamna T din Patul lui Procust, de Camil Petrescu? Personajul o are ca model, de fapt, pe fermecatoarea Leny Caler, pentru care si Camil Petrescu facuse o pasiune ascunsa. Camil Petrescu spune că Leny Caler „are ceea ce se numeşte stil, diversitatea cea mai mare în unitatea de ton cea mai strictă. De aici şi contagiunea irezistibilă a jocului d-sale”.

Studiază la conservatorul particular de Artă Dramatică al actorului Al. Mihalescu. După absolvire este cooptată de Lucia Sturdza-Bulandra la Teatrul „Regina Maria” (1924), unde primeşte roluri episodice în piese precum "Patria" de Victorien Sardou, "Revizorul" de N. Gogol," Kean" de Al. Dumas, "Comediana" de Paul Armont şi Jacques Bousquet, "Aripi frânte" de A.D. Herz sau "Frumoasa aventură" de Caillavet şi Etienne Rey. Părăseşte compania condusă de soţii Bulandra pentru Teatrul Fantasio creat de Ion Iancovescu. Aici este distribuită în " Maimuţa care vorbeşte" de René Fauchois, "Micul Lord" după romanul scriitoarei F. H. Burnet, "Ofiţerul de gardă" de Franz Molnar, "Azais" de R. Verneuil şi G. Berr etc.

Leny%2BCaler.jpgLeny Caler
în "Ilustrațiunea română"Corina din Jocul de-a vacanta de Mihail Sebastian e tot Leni. Mihail Sebastian marturiseste in Jurnalul sau : „(personajul Corina) este în realitate Leny , tot ce aşteptăm de la ea, tot ce putea fi, tot ce – în anume sens – chiar este”. Tot in Jurnal, Mihail Sebastian vorbeşte despre emoţia de a scrie pentru Leny: „gândul că va trăi lucruri gândite de mine, va spune cuvinte spuse de mine”

Arghezi i-a dedicat o "Inscriptie" in Bilete de Pagal unde spunea, printre altele "Esti o bijuterie, albastra in lumina ochilor, cu mozaicuri, cu metale si cu vopseli imposibile, in sangele dumitale, daca ai" (citat preluat din Intoarcere in Bucurestiul interbelic, de Ioana Parvulescu).
leni-caler.jpgLeni Caler
îi spunea Mihail Sebastian

Elly Roman compune cântece de muzică ușoară pentru vocea ei pe care le-a înregistrat la casa de discuri londoneză His Master’s Voice.

Popularitatea de care se bucura o transformă pe artistă în idolul tinerelor fete care-i imită felul de a se îmbrăca, de a se coafa, sau a vorbi, preluându-i chiar şi replicile de pe scenă în viaţa cotidiană, aducând cu ele în peisajul străzii ceva din verva molipsitoare a interpretei. O întreagă generaţie de spectatori doreşte să o păstreze nealterată în graniţele ei, în timp ce artista lupta să nu rămână fixată şi imobilizată doar în acele roluri în care publicul ei o prefera, simţindu-se pândită la fiecare pas de rutină şi repetiţie

Leny+Caler+Camil+Petrescu+Jenica+Crutescu.jpgLeny Caler alaturi de
Camil Petrescu si Jenica CrutescuColaborează şi cu Teatru Nostru, condus de Sică Alexandrescu, precum şi cu companiile soţilor Bulandra şi a Mariei Ventura, unde a avut ca parteneri actori de excepţie: Tony Bulandra, George Vraca, Bulfinsky, Storin, L.S. Bulandra, Mărioara Voiculescu, Maria Ventura, Maximilian, Pop Marţian, Al Critico, Vili Ronea, Nora Piacentini, Marietta Deculescu, Silvia Fulda, Silvia Dumitrescu-Timică ş.a. Joacă rolurile principale din Sexul slab de Eduard Bourdet, Lu de Franz Molnar, Mica ciocolatieră de Paul Gavault, Amorul veghează de Robert de Flers şi Armand de Caillavet, Monte Carlo de Fodor Laszlo, Mademoiselle de Jaques Duval, Cum vă place de William Shakespeare, Intimităţi de Noel Caward sau Şoarecele de biserică de Fodor Laszlo, pusă în scenă de Victor Ion Popa şi jucată de peste 180 de ori.

Leny_Caler.jpgLeny Caler
in presa vremiiO să vă reproduc acum un pasaj al cronicii pentru piesa "Tessa" care s-a jucat în anul 1935 pe scena Teatrului Maria și o fotografie a actriței în acest rol :

" Pe această Tessă o înfăţişează cu mijloace de mare comediană, d-ra Leny Caler. Creaţia domniei sale, constituie o culme pentru cariera sa, şî aşa biruitoare, ea surprinzând doar o parte a numeroşilor săi admiratori; – pe cei cari au uitat că nu de mult interpreta dactilografei Suzi Sachs – care a făcut „gen" în teatrul românesc – a jucat, şi încă admirabil, roluri în care râsul se îmbină cu lacrima.

Talentul, adevărat talent al actorului nu poate fi însă monocord. Diversitatea rolurilor pe care le interpretează aceasta consacră pe marea artistă. Şi d-ra Caler a dovedit, cu prisosinţă, că e o mare actriţă, o desăvârşită fermecătoare de suflete. Consacrată, sunt sigur însă, că nu şi-a dat încă măsura talentului său."

( "Realitatea ilustrată" – 2 octombrie 1935 )

Leny+Caler+in+Tessa+pe+scena+Teatrului+Maria+-1935.jpgLeny Caler în "Tessa"
Teatrul Maria – 1935Tudor Muşatescu îi oferă artistei piesa Visul unei nopţi de iarnă, ca suvenir al unei ierni de altădată şi ca pretext pentru un dialog fermecător. Ideala interpretă a Mariei Panait, Leny Caler îl are ca partener pe George Vraca în rolul scriitorului Alexandru Manea, într-un ansamblu care-i cuprindea pe Vili Ronea, Nelly Stelian, Mişu Fotino, Marcel Anghelescu.

In 1942 o lege rasistă ii interzice artistei şi celorlalţi actori evrei prezenţa pe o scenă românească şi, în această perioadă, joacă pe scena teatrului Baraşeum, unde găsiseră refugiu actorii fără angajament. Constatarea că publicul românesc o urmează şi o încurajează şi-n acest nou teatru, o entuziasmează. Joacă în Fata cu părul de aur de Nicuşor Constantinescu şi Scarlat Froda.

Leni%2BCaler%2Bin%2BFlorareasa%2Bde%2BBernard%2BSchaw.JPG
Leny Caler
în Florăreasa de Bernard SchawUltima piesă jucată pe scena Teatrului Victoria (compania Leny Caler – George Vraca), Pygmalion, îi oferă artistei ocazia de a relua rolul Elizei Doolittle, iar Vraca joacă pentru ultima oară alături de ea în rolul profesorului Higgins.
Boala o îndepărtează de scenă, dar va mai juca în trei spectacole la Teatrul Municipal condus de Lucia Sturdza Bulandra: în 1953, în Afaceriştii de Tudor Şoimaru, în 1956 în Trei generaţii, într-un rol de compoziţie, domnişoara Macri cea mică, scris anume pentru ea de Lucia Demetrius şi în 1957, în Nebuna din Chaillot de Jean Giraudoux, în rolul Constance, nebuna din Passy, în regia lui W. Siegrifried.

S-a autoexilat dupa aceea exilat la Berlin la sfârșitul anilor 1950. Aici isi scrie memoriile – care vor fi publicate abia in anul 2002, la 10 ani dupa moarte artistei.

Surse: "87 artisti bucuresteni din teatru, opera si revista" – F.O.Fosian ( Tiparul Vremea – carte care nu s-a pus in vanzare), Leny Caler, portretul unei artiste – Iolanda Berzuc, Jurnalul National, enciclopediaromaniei.ro,

Previous Ea 16 ani. El 21. Povestea de dragoste dintre Mircea Eliade și Maitreyi Devi
Next 10 Expresii Românești și Originile lor

No Comment

Care este opinia ta ? Ai curajul sa spui ceea ce gandesti !