Via VR

V? prezent?m o analiz? a domnului Valentin Vasilescu, pilot de avia?ie, fost comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni, licen?iat în ?tiin?? militar? la Academia de Înalte Studii Militare din Bucure?ti-promo?ia 1992, despre „b?t?lia economic?” a secolului al XXI-lea.

În articolul precedent ar?tam cum grupul de stat Rosneft a reu?it preluarea ac?iunilor TNK-BP (al 3-lea mare produc?tor de petrol din Rusia) de la compania britanic? British Petroleum, asociat? cu mai mul?i miliardari ru?i apropia?i lui Boris El?în, reuni?i în consor?iul AAR. Fapt ce a m?rit produc?ia de petrol ?i gaze a Rosneft la 4,5 milioane de barili pe zi, la egalitate cu firma american? Exxon Mobil, dar inferioar? Gazprom.

(Vezi: South Stream, ultimul tren pierdut de România)

Cititorii fideli ai Vocii Rusiei se întreab? de ce am f?cut aceast? digresiune, aparent f?r? nici o leg?tur? cu România? În cele ce urmeaz?, voi aduce argumentele prin care demonstrez c? aceast? companie Rosneft este un mare as în mâneca Rusiei, utilizat magistral, al?turi de Gazprom pentru promovarea intereselor sale strategice în Europa Central? ?i de Est.

Presa din România a omis s? informeze publicul din România c? firma american? Exxon Mobil ?i cea ruseasc? Rosneft au încheiat, în aprilie 2012, cel mai important contract comercial (joint venture) din întreg mandatul pre?edintelui Barack Obama, pentru extragerea de petrol ?i gaze din zona arctic? a Rusiei, estimat la 500 miliarde USD.

http://www.reuters.com/article/2012/04/18/us-exxon-rosneft-idUSBRE83H0UE20120418

Exxon este cea mai mare companie petrolier? american? ?i a 2-a dup? British Petroleum (BP), care a primit acces la exploatarea rezervelor de petrol ?i gaze din zona arctic? a Rusiei. În acest mod, ru?ii au reu?it s? ob?in? ?i licen?ele ?i transferul de tehnologie de ultim? genera?ie, de la cea mai avansat? dintre pu?inele companii care au capacitatea s? foreze în condi?iile foarte dure, reprezentate de apele din zona arctic?. Se preconizeaz? c? în 2016-2017, industria de utilaj de extrac?ie ruseasc? va fi capabil? s? asigure în integralitate, platformele de foraj din zona arctic?.

Exxon ?i Rosneft au fost de acord s? investeasc? 3,2 miliarde de dolari în exploatarea a 3 perimetre din Marea Kara (apar?inând Rusiei) ?i a unuia din Marea Neagr? (concesionat companiei Exxon de c?tre guvernul României). Rosneft va de?ine 66,7% din proiect, în timp ce Exxon va avea restul participa?iei. Perimetrele din Marea Kara con?in aproximativ 85 de miliarde de barili de petrol, în regiune existând peste 110 miliarde de barili de petrol, de 4 ori mai mult decât rezervele de?inute de Exxon în restul lumii. În perimetrul din Marea Neagr? exist? aproximativ 9 miliarde de barili de petrol, primul foraj urmând a fi început de Rosneft în 2015. Trebuie s? amintesc c? în afar? de Exxon Mobil ?i firma OMV Petrom a ob?inut de la guvernele T?riceanu ?i Boc licen?e de explorare ale hidrocarburilor din Marea Neagr?, în apele teritoriale ale României.

Totodat?, prin acela?i contract, Exxon a acceptat s? transfere c?tre Rosneft ?i tehnologia sa, bazat? pe metoda de extrac?ie prin fracturarea hidraulic? a rocilor de ?ist, care permite exploatarea depozitelor de hidrocarburi captive sub alte straturi de roci decât cele poroase. Se preconizeaz? c? industria produc?toare de utilaj de extrac?ie ruseasc? va asimila aceast? tehnologie în urm?torii 3-4 ani, exploatarea propriu-zis? a gazelor de ?ist începând în 2020.

În aceste condi?ii, compania concurent? a Exxon, adic? Chevron Corp, face tot ce-i st? în puteri, s? fie acceptat? ?i ea de c?tre Rusia, la exploatarea imenselor rezerve de petrol ?i gaze din zona arctic?. Dup? supercontractul cu Exxon, Rosneft a acceptat cu greu reluarea negocierilor cu Chevron, întrerupte la finalul lui 2011, punctul nevralgic reprezentând o investi?ie de 1 miliard de dolari, într-un proiect din Marea Neagr?, estimat la un profit de 32 de miliarde de dolari. Condi?ia pus? de Rosneft este aceea ca Chevron s? cedeze ru?ilor exploatarea gazelor din perimetrele din Marea Neagr? ?i zona adiacent? a litoralului, concesionate de firma american?.

V? reamintesc faptul c? guvernul Boc a aprobat în martie 2011, trei acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între Agen?ia Na?ional? pentru Resurse Minerale ?i Chevron pentru 3 perimetre din jude?ul Constan?a, respectiv Vama Veche, Adamclisi ?i Costine?ti, precum ?i unul la Bârlad. Metoda utilizat? pentru extrac?ie fiind cea prin fracturarea hidraulic? a rocilor de ?ist. Practic, pe parcursul anului 2013 este de a?teptat ca între Chevron ?i Rosneft s? fie semnat acest contract.

Privite din aceast? perspectiv?, argumentele mele vis-a-vis de amplasarea scutului antibalistic american de la Deveselu, devin tot mai palpabile

(Vezi: Renun?? SUA la scutul de la Deveselu?)

F?când o recapitulare a ultimelor 3 articole (Scrisoare deschis? adresat? domnului Iulian Chifu; South Stream ultimul tren pierdut de România ?i Cine exploateaz? gazele de ?ist ale României), se poate observa c? adev?rata b?t?lie a secolului XXI este una economic?, iar principala vulnerabilitate a unui stat este dependen?a de resurse, în principal de resursele energetice. Politica extern? a statelor europene depinde astfel de evolu?ia re?elelor energetice ce str?bat direc?iile TAM-urilor (teatru de ac?iuni militare). În TAM-ul Central-Estic, direc?ia strategic? Balcanic? este definit? de gazoductul South Stream, ce va lega Rusia de Europa Central? ?i de Est, reprezentând o conexiunea vital? din punct de vedere energetic.

România face parte din TAM-ul Central-Estic, fiind pozi?ionat? fix pe axul central al direc?iei strategice Balcanice, chiar dac? conduc?torii s?i politici au refuzat accesul gazoductului South Stream pe teritoriul românesc. Refuzând astfel vânzarea direct?, f?r? intermediari, a gazelor ruse?ti, la pre?ul minim stabilit de Gazprom (mai mic de 2,5 ori decât cel pe care-l pl?tim azi). De?i Ceau?escu a creat în epoca sa, o impresionant? infrastructur? a sistemului na?ional de transport al gazelor, utilizat? în prezent la 1/2 din capacitate. Ea are o lungime de 13.366 km, dispunând de 5 sta?ii de comprimare, cu o putere instalat? de 32 MW, alimentând în 18 centrale electrice pe gaz, cu o putere instalat? de 3.084 MW ?i 31 combinate industriale.

http://www.farmingserv.ro/index.php?clienti=1

Înmagazinarea gazelor pe teritoriul României se face în 8 depozite subterane: Sarmas; Balaceanca; Butimanu; Cetatea de Balta; Ghercesti; Urziceni; Tg. Mures; Nades - Prod – Seleus; http://www.business-forum.ro/images/idoblog/upload/4264/03_romania_shutterstock_43_99a7cfb9d1.jpg

Pe tot parcursul anului 2012, pre?edintele Traian B?sescu, consilierii s?i ?i pseudo anali?tii b?si?ti au avut o singur? idee ?i aceea fix?, anume c? OMV Petrom ?i Exxon Mobil au anun?at descoperirea unui z?c?mânt de gaze naturale în exploat?rile din Marea Neagr?, estimat la de 3-6 ori consumul anual al României. Uitând s? men?ioneze c? este prea devreme s? se determine cu precizie dac? blocul Neptun se va dovedi în final exploatabil comercial sau nu. ?i c? procesul de exploatare începe odat? cu terminarea celui de evaluare-explorare, adic? în 2020. Hoardele de ling?i limbu?i ale lui Traian B?sescu au devenit surde ?i mute la argumentele mele prezentate în aceast? serie de articole. A?a cum a procedat ?i întreaga pres? din România, în afar? de site-ul Dcnews.

(Vezi: http://www.dcnews.ro/2013/01/cum-a-pierdut-romania-razboiul-gazelor-cu-bulgaria-si-ungaria/)

Cât prive?te speran?a pe care ?i-o pun românii în UE, acesta e o iluzie ?i am prezentat-o documentat, într-un material anterior.

(Vezi: UE închide ochii la cazuri r?sun?toare de corup?ie din România)

Ca o concluzie, nu mi-a mai r?mas nimic altceva decât s?-l citez pe interesantul ?i plin de actualitate poet George T?rnea.

”Poporul meu contemplativ a fost belit, în mod festiv,

Se ?tie chiar de la-nceput pe mâna cui a înc?put,

?i s? n-a?tepte ani mai buni de la marmita cu minciuni,

C? EL oricum, din post în post, e înv??at s-o duc? prost,

?i-i h?r?zit... s? fie trist...

Ia uite, ia uite, m-apuc? plânsul... deci EXIST!!!

Via?? stearp? ?i amar?,

Cu doar pielea de vândut,

A plecat un tren din gar? însa eu, noi,

L-am cam pierdut!!”.”

 

Via VR